Sayfa: 1
Amoru-și are harul său
: Traducere în limba română de Petru Cărare şiirler 2009-06-30 (10106 başarlı)
Balada
: şiirler 2005-06-27 (10739 başarlı)
Balada ziselor mărunte
: şiirler 2008-09-09 (9628 başarlı)
Balada adevărurilor false
: şiirler 2008-09-09 (11413 başarlı)
Balada apelului
: şiirler 2008-09-09 (8089 başarlı)
Balada bunei învățături
: pentru cei cu viaÈ›a păcătoasă şiirler 2008-09-09 (10470 başarlı)
Balada concursului de la Blois
: şiirler 2008-09-09 (8666 başarlı)
Balada de încheiere a Testamentului Mare
: şiirler 2008-09-09 (8778 başarlı)
Balada doamnelor din alte vremuri
: şiirler 2002-07-16 (51625 başarlı)
Balada domnilor de altădată
: şiirler 2006-06-09 (10511 başarlı)
Balada franco-latină
: şiirler 2008-09-09 (9869 başarlı)
Balada limbilor poznașe
: zisă È™i a blestemelor şiirler 2002-06-26 (12782 başarlı)
Balada lui Villon pentru trupeșa Margot
: şiirler 2008-09-09 (11014 başarlı)
Balada muierilor pariziene
: şiirler 2005-08-26 (10393 başarlı)
Baladă prin care Villon cere tuturor iertare
: şiirler 2008-09-09 (10492 başarlı)
Balada proverbelor
: şiirler 2008-09-09 (10103 başarlı)
Baladă șugubeață despre crâșmari
: şiirler 2011-12-03 (19351 başarlı)
Baladă veselă despre crâșmari
: şiirler 2002-06-20 (17545 başarlı)
Ballade de merci
: şiirler 2005-10-04 (9248 başarlı)
Ballade des femmes de Paris
: şiirler 2005-09-08 (10443 başarlı)
Ballade finale
: şiirler 2005-07-03 (10816 başarlı)
Cearta dintre inima și trupul lui Villon
: şiirler 2008-09-09 (10034 başarlı)
Chanson
: şiirler 2005-07-03 (7632 başarlı)
Contrazicerea lui Franc Gontier
: şiirler 2008-09-09 (7548 başarlı)
De doua ori balada
: şiirler 2005-05-09 (10671 başarlı)
Double ballade
: şiirler 2006-07-15 (15189 başarlı)
Epistolă către prieteni
: şiirler 2008-09-09 (8501 başarlı)
Epitaful lui Villon în formă de baladă
: şiirler 2008-09-09 (10260 başarlı)
Frumoasa învățătură a lui Villon
: dată copiilor pierduÈ›i şiirler 2005-08-02 (12783 başarlı)
Le débat du cœur et du corps
: şiirler 2010-10-16 (7896 başarlı)
Patruversul
: ( pe care l-a făcut când a fost osândit la moarte) şiirler 2002-06-26 (12706 başarlı)
Pe dosul scrisorii
: şiirler 2008-09-09 (7950 başarlı)
Petiție la ducele de Bourbon
: şiirler 2008-09-09 (8618 başarlı)
Pricina sau balada Soartei
: şiirler 2008-09-09 (8612 başarlı)
Și câte taine i-am deschis...
: Traducere în limba română de Petru Cărare şiirler 2009-06-30 (8353 başarlı)
Tanguirea frumoasei coifarite
: şiirler 2005-06-08 (11463 başarlı)
Versuri pe tabloul unui primitiv
: şiirler 2008-09-09 (8886 başarlı)
Sayfa: 1 |
|

|
|
|
Biyografi François Villon
François Villon (cca.1431 - cca.1474) a fost unul dintre primii mari poeți ai Franței.
1431-probabil la începutul verii se naște Francois de Montcorbier, zis Villon.
1441-Francois Villon, care locuia cu mama sa într-o mahala de lângă mănăstirea Cordelierilor, e adus de către aceasta în casa canonicului Guillaume Villon, unde se stabilește. Poetul își începe studiile la Universitatea din Paris.
1449-Villon este declarat absolvent al Universității.
1451-Celebra strămutare a pietrei numite Pârțul-Dracului din fața casei domnișoarei de Bruyeres, bătrâna pizmașă și rea de gură. Autori: Villon și prietenii săi. Datorită relațiilor canonicului Guillaume Villon, F. Villon îl cunoaște pe Robert D'Estouteville, Marele Prevot al Parisului, și cunoscând-o pe Ambroise de Lore, soția lui Robert scrie Balada dăruită de Villon unui gentilom abia însurat, ca s-o trimită soției sale cucerite cu sabia. Obține iertarea sa și a prietenilor săi.
1452-În urma episodului mai sus amintit, episod cu grave urmări pentru făptași, Francois Villon scrie romanțul Pârțul-Dracului, care nu s-a păstrat.
Între 4 mai și 26 august Villon susține examenul de licență și e declarat Magistru în Arte.
Poetul fuge din Paris și rătăcește prin Franța circa 8 luni.
1456-Ca urmare a Jalbelot sale, F. Villon primește două Cărți de iertare pentru uciderea preotului Sermoise: una din partea regelui Carol al VII-lea, de la Saint-Pourcon, unde se afla Marea Cancelarie, și a doua de la Paris și rătăcește prin Franța circa 8 luni.
1456-Villon împreună cu prietenii săi pune la cale spargerea de la Colegiul Navarra din Paris, soldată cu furtul a 500 de scuzi de aur. Villon fuge la Angers.
1457-Villon e găzduit de către Rene I, rege al Neapolelui și al Siciliei. Ajunge în ținutul Poitou la cele două doamne care l-ar fi învățat graiul poictevin, doamne cu nume necunoscut. Pleacă spre Blois, unde ducele Charles d'Orleans își avea curtea, dar până să ajungă la destinație, este arestat. Nu se știe de pentru ce.
Pentru că Ducelui Charles i se naște o fetiță, toți deținuții din ducat sunt eliberați. Printre ei și Villon. Scrie balada : balada : Spusă la nașterea Mariei.
1458-La Blois are loc un concurs de poezie pe tema "Cad mort de sete - alături de fântână", temă dată de Ducele d'Orelans. F. Villon e declarat învingător. Balada se intitulează : Balada lui Villon, zisă a întrecerii de la Blois.
1459-F. Villon e la Moulins, la ducele Jean de Bourbon, vărul ducelui d'Orleans care îi dăduse o scrisoare de recomandare
1460-Villon pleacă de la ducele Jean și rătăcește prin ținuturile megieșe cu ținutul Orleans.
1461-Poetul se întâlnește cu Colin de l'Escaille și se presupune că au spart biserica din Bacon. Colin e prins și spânzurat. La marginea orașului Meung-sur-Loire (Mehun). Villon scapă prin fugă, dar în scurt timp este arestat și trimis la ocna din Mehun, unde este torturat din ordinul episcopului Thibault d'Aussigny. Ludovic al XI-lea, noul rege al Franței, trece prin Mehun și conform obiceiului timpului, toți deținuții sunt eliberați, deci și Villon. După eliberare, Villon pleacă la Paris și stă în casa mamei sale.
1462-Poetul din casa mamei sale și fiind recunoscut este arestat pentru spargerea de la Colegiul Navara, Unchiul său achită daunele ce i se imputau poetului și acesta este eliberat. Din nou poetul este arestat din cauza unor prieteni de chef ce l-au înjunghiat pe notarul pontifical Ferrebouc. Deși nu are nici o vină , este condamnat la moarte prin spânzurătoare, împreună cu prietenii săi. În închisoare scrie celebrul Patruvers, Epitaful în chip de baladă, cunoscut sub numele de Balada spânzuraților. Decalră apel împotriva sentinței de condamnare. Scrie Balada apelului lui Villon.
1463-Curtea Parlamentului Franței îi admite apelul, dar prin sentința pronunțată âi comută pedeapsa în surghiun pe 10 ani. Francois părăsește Parisul și dispare. Nimeni nu știe când, unde, cum a murit.
|